Guvernul olandez injectează 10 miliarde euro în ING

Guvernul olandez injectează 10 miliarde euro în ING

ING Groep NV, cel mai mare grup finaciar olandez, va primi 10 miliarde euro din partea guvernului olandez, după ce compania a anunţat anterior că va afişa primele pierderi trimestriale de la înfiinţare.Grupul financiar va vinde guvernului acţiuni preferenţiale şi va plăti o dobândă anuală de 8,5%. Anunţul a fost făcut în această seară de ministrul olandez al Finanţelor, Wouter Bos, de către preşedintele băncii centrale a Olandei, Nout Wellink şi de către directorul executiv al ING, Michel Tilmant.În contextul în care guvernele lumii au alocat miliarde întregi din fondurile statului, ca să contribuie la stabilizarea băncilor locale, guvernul olandez a pus deoparte 20 miliarde euro, pe care să îi acorde instituţiilor financiare.ING anunţase, vineri, că ar putea afişa pierderi nete de aproape 500 milioane euro în trimestrul al treilea, comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut. Dacă se vor adeveri, acestea vor fi primele pierderi ale grupului, de la înfiinţarea sa în 1991. Ştirea a depreciat acţiunile ING până la un nivel minim al ultimilor 13 ani.Dacă ING va folosi programul guvernamental olandez, atunci va proceda asemănător cu unele bănci britanice şi suedeze concurente, care au cerut linii de finanţare de urgenţă de la guvernele lor.Grupul olandez este prezent şi pe piaţa din România, pe segmentele de asigurări, fonduri de pensii şi bancar.

Leul câştigă 5 bani în primele tranzacţii, dar pierde pe urmă un ban până la 3,80 lei/euro

Leul s-a apreciat puternic în primele tranzacţii, cu aproape 5 bani, până la 3,79 lei/euro, dealerii speculând o posibilă intervenţie indirectă a băncii centrale în piaţa valutară, însă şi-a inversat apoi tendinţa, în ton cu regiunea.
"Leul s-a apreciat destul de puternic în deschiderea şedinţei, pe fondul unui sentiment regional, însă şi a dobânzilor ridicate de pe piaţa interbancară", a spus, pentru NewsIn, şeful departamentului de tranzacţii interbancare al Volksbank România, Monica Angelescu.
Ea a adăugat că dealerii speculează intervenţia indirectă a Băncii Naţionale a României (BNR) în piaţa valutară. "Este posibil, însă, să vedem şi o intervenţie directă în urma fluctuaţiilor puternice, dacă leul începe să se deprecieze puternic", a mai spus Angelescu.
Leul a deschis şedinţa valutară la cotaţii de 3,8375 lei/euro, în depreciere cu 4 bani faţă de nivelul de închidere de miercuri seară, după care s-a apreciat brusc cu aproape 5 bani, până la 3,7903 lei/euro. Moneda naţională şi-a inversat apoi tendinţa, iar, la ora 10:40, băncile cumpărau un euro cu 3,8020 lei/euro şi îl vindeau cu 3,8110 lei/euro.
În regiune, monedele emergente au avut o evoluţie asemănătoare. Astfel, forintul s-a apreciat abrupt, de la cotaţii de 272,83 până la 263 unităţi/euro, pentru ca apoi să intre pe o tendinţă de depreciere până la 268,3 forinţi/euro.
Zlotul polonez a câştigat, de asemenea, teren în faţa euro, de la 3,6236 până la 3,5515 unităţi/euro, nivel în jurul căruia a stagnat ulterior.
Pe pieţele internaţionale, moneda americană s-a apreciat în prima parte a şedinţei, de la 1,3517 la 1,3347 dolari/euro, după care a oscilat în jurul nivelului de 1,34 dolari/euro. La 10:40, ora României, euro era cotat cu 1,3417 dolari.
Dobânzile pe piaţa interbancară au urcat până la 16% pe an, cu mult peste nivelul dobânzii de politică monetară, de 10,25% pe an.
sursa : www.newsin.ro



www.crediteretail.ro
smartcreditbroker@yahoo.com